Publicat de: octavianmanea | 23/01/2010

Putin vs. Medvedev

 

 

sau despre logica jocului de suma zero in Rusia

 

 

 

David J. Kramer (fost responsabil pentru afaceri eurasiatice in ierarhia Departamentului de Stat, sub administratia Bush) astazi, analist de relatii euroatlantice la German Marshall Fund, a publicat la 13 ianuarie 2010, in Moscow Times, un foarte interesant articol despre dinamica relatiilor de putere dintre Putin si Medvedev.  Mai jos, prezentam un scurt rezumat al articolului:

Pe 18 decembrie, la Copenhaga, presedintii Medvedev si Obama pareau foarte aproape de finalizarea negocierilor unui nou Tratat pentru Reducerea Armelor Strategice intre Rusia si SUA. El urma sa inlocuiasca vechiul tratat START, expirat la 5 decembrie. Asta pana cand, la 29 decembrie, premierul Vladimir Putin a iesit public declarand ca cel mai mare obstacol in calea unui nou tratat  consta in „faptul ca partenerii americani construiesc un scut anti-racheta iar noi nu”.     

Pentru multi, declaratiile “agresive” facute de premierul Putin impotriva eforturilor presedintilor Obama-Medvedev trebuie sa fi fost o surpriza neplacuta. Si totusi, departe de a fi singulara, acest tip de „guerilla retorica”, reflecta o agenda mai larga a lui Putin de a submina sistematic initiativele Kremlinului. Ea a devenit evidenta, in iunie 2009, pe fondul „opozitiei” premierului Putin ca Rusia sa devina singura membra a OMC (conditionand aderarea Rusiei la OMC de primirea simultana a Kazahstanului si a Belarusului in organizatie). Aceeasi disfunctionalitate intre pozitiile Kremlinului si cele ale premierului se remarca si in cazul Iranului. In contrast cu pozitia Kremlinului, favorabila consolidarii sanctiunilor, Putin si-a afirmat in mod repetat sustinerea pentru Teheran. Toate acestea reprezinta pentru David Kramer (senior fellow, GMF) modalitatea lui Putin de a le transmite lui Medvedev si Vestului cine controleaza in realitate telecomanda puterii in Rusia. In plus, se pare ca anularea simbolica a victoriilor lui Medvedev a devenit pentru Putin un scop in sine. Cele trei episoade (START-ul, OMC, Iranul) contureaza natura si logica relatiilor de putere dintre Putin si Medvedev: un joc de suma zero intr-o competitie personalizata pentru prestigiu si glorie internationala. Mai mult, ele reflecta un sentiment de profunda insecuritate si frustrare acumulata de Putin. Prin semnarea acordului cu SUA, Medvedev ar fi reusit succesul resetarii relatiilor cu Washingtonul si ar fi punctat decisiv in cel mai sensibil dosar de politica internationala-dezarmarea nucleara si nonproliferarea.  

Dar oare fortand o conexiune intre START si scutul anti-racheta mizeaza Putin pe concesii de ultim moment din partea lui Obama? „Este foarte posbil ca Putin sa urmareasca o subminare a initiativelor de resetare. El are nevoie sa portretizeze in continuare SUA ca o amenintare pentru Rusia, pentru a-si justifica veto-ul fata de eforturile Kremlinului”, crede  David Kramer. 

In acelasi timp, analistul GMF, avertizeaza administratia Obama sa nu cada in capcana de a alege un presupus „cel mai favorabil partener de negociere” intre Medvedev si Putin. Pentru a avea sorti de izbanda, o politica de resetare depinde de vointa comuna a Washingtonului si a Moscovei de a face afaceri impreuna. Iar pana in acest moment, Putin, cel care controleaza in realitate telecomanda puterii in Rusia, a aratat ca nu doreste acest lucru.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: