Publicat de: octavianmanea | 10/09/2009

Batalia pentru Curtea Penala Internationala

One Hundred Years of DarknessIulia Serafimescu (guest contributor)

“The Reckoning: The Battle for the International Criminal Court”– scurta cronica de film

 Silence has never helped or protected the victims. Silence, it only helps the criminals.

 Luis Moreno-Ocampo, Procuror la Curtea Penala Internationala

Dezbaterile de politica internationala sunt lipsite de multe ori de pragmatismul unor argumente juridice. In lipsa lor, perspectivele se relativizeaza iar fapte reprobabile primesc justificari pe care, din diverse motive, cei care iau deciziile se grabesc sa le considere perfect credibile. Acesta este numai unul dintre motivele pentru care ar trebui sa urmarim documentarul “The Reckoning: The Battle for the International Criminal Court”.

Premiat in cadrul festivalului de film Sundance din SUA in 2009, filmul documentar ofera cateva perspective asupra unui domeniu de data recenta a dreptului, dreptul penal international, si asupra oamenilor pentru care a lasa crime extrem de grave nepedepsite este sinonim cu a permite ca altele similare sa aiba loc in viitor.  

Cautand dreptate pentru fiecare victima a situatiei conflictuale din Darfur, Uganda de Nord sau Congo, Curtea Penala Internationala (CPI) are drept obiect de activitate urmarirea in justitie a celor mai grave crime care privesc comunitatea internationala in intregimea sa: genocidul, crimele impotriva umanitatii si crimele de razboi. Provocarile pe care instanta trebuie sa le depaseasca in urmarirea acestui scop sunt insa infinit mai mari decat simpla aplicare a unei norme internationale de drept.

Curtea Penala Internationala a fost creata pentru a raspunde la nivel institutional unei nevoi globale de justitie, documentarul facand inventarul catorva din situatiile de conflict care au atras atentia asupra necesitatii de a avea o astfel de instanta, precum si a rezultatelor nefaste ale acestora : Kurdistan -150 000 de victime, Sierra Leone si Liberia – 250 000, Bosnia si Hertegovina – 200 000, Rwanda – 800 000 etc. In prezent, Curtea are pe rol procese referitoare la situatia din Uganda de Nord, Republica Democrata Congo, Republica Centrafricana si regiunea Darfur din Sudan iar numarul statelor care sprijina activitatea Curtii, devenind state parti, a ajuns recent la 110.

De la presiunea resimtita la nivelul CPI de a concretiza in mandate de arestare investigatiile sale in cazul lui Joseph Kony (conducator al Lord’s Resistance Army din Uganda), la necesitatea de a explica in cadrul unei sedinte a Consiliului de Securitate al ONU faptul ca mandatele de arestare emise pe numele lui Ahmad Haroun si Ali Kushays (ministru sudanez si, respectiv, lider al militiilor Janjaweed) nu are cum sa pericliteze procesul de pace din Darfur, documentarul imbina secvente grafice din viata supravietuitorilor masacrelor comise (refugiati, persoane deplasate intern) cu momente ce surprind straduintele depuse de membrii Curtii in a obtine sprijin international pentru insusi conceptul de Curte Penala Internationala.

Genocide Without BordersIn ciuda recunoasterii la nivel global a nevoii de a avea o curte internationala permanenta care sa urmareasca in justitie persoane responsabile de genocid, crime impotriva umanitatii si crime de razboi – recunoastere concretizata in Statutul de la Roma al CPI intrat in vigoare in 2002- lupta pentru supravietuire a CPI se desfasoara in sfera politicii internationale. Marile puteri, Statele Unite, China si Rusia nu se afla printre semnatarele Statutului de la Roma si chiar se opun activ institutiei. Motivatia, astfel cum reiese in documentar din cuvintele lui John R. Bolton, fost Ambasador al Statelor Unite la ONU, tine de faptul ca ratificarea Statutului ar insemna de fapt impunerea unor limite in ceea ce priveste puterea suverana a statelor.

Documentarul evidentiaza principalele modalitati prin care actul international de justitie devine functie a vointei politice la nivelul comunitatii internationale: puterea, autoritatea si fondurile de care dispune Curtea vin in urma consensului statelor membre (de exemplu, mandatele de arest emise de Curte nu inseamna nimic in lipsa colaborarii cu statele parti in vederea punerii in aplicare a acestora) iar Consiliul de Securitate al ONU are autoritatea de a trimite la CPI cazuri care intra sub incidenta competentelor Curtii (prin autoritatea CS ONU, CPI este astazi in masura sa investigheze situatia din Darfur. Sudanul nu este stat parte si prin urmare, in mod normal, CPI nu are jurisdictie in teritoriul sau national).

In contextul opozitiei marilor actori din sistem, dar si a diferentelor de perspectiva fata de tot ceea ce inseamna sistem de drept national, provocarile la care trebuie sa raspunda Curtea sunt cu atat mai speciale. In cuvintele lui Luis Moreno-Ocampo, procuror al CPI, The problem is, when you’re in a national system, there is consensus on the law. This idea to have international criminal law is so new, that there is no consensus in the world. And that’s why a prosecutor has a different role. We have to use our case to build consensus. In acest sens, masura a ceea ce are loc in salile de judecata de la CPI nu sta doar in pedepsirea vinovatilor, ci si in felul in care activitatile Curtii produc efecte la nivel global.

In final, principalul motiv pentru care documentarul trebuie urmarit este realitatea insasi. Obiectul dreptului penal international este cat se poate de concret, de grafic si de apropiat noua. Faptele supuse judecatii la CPI au loc in lumea in care traim, iar perpetuarea acestora rezulta din ignorarea a insusi acestui fapt: Impunity is not an abstract concept. […] It takes a lot to commit massive crimes, it takes planning and organization. It takes commanders and many executioners. But mostly it requires that the rest of the world looks away and does nothing.

PS:  Trailer-ul acestui documentar poate fi accesat aici: 

http://www.youtube.com/watch?v=jyRepUqCN4c&eurl=http%3A%2F%2Fwww.hrw.org%2Fen%2Fiff%2Freckoning&feature=player_embedded

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: