Publicat de: ileanaracheru | 03/06/2009

Af-Pak: razboiul lui Obama

hartapak

 

 

Motto:

In order to deal with Afghanistan, you also have to deal with Pakistan. You have to deal with things as a region„. (James Jones, National Security Adviser of the US President)

La sfarsitul lunii martie, administratia Obama isi anunta noua strategie pentru Afganistan si Pakistan. Desi sunt state complet diferite, totusi, amandoua sunt amenintate de aceeasi insurgenta talibana provenita din centura pastuna (teritoriul neguvernat care traverseaza granita dintre Afganistan si Pakistan), ceea ce ne obliga sa gandim in termenii unui singur teatru de operatiuni. Pe fond, Washingtonul propunea sincronizarea, impreuna cu armata pakistaneza, a unor ample campanii de contrainsurgenta al caror scop nu era doar stavilirea ofensivei talibane, ci preluarea initiativei tactice prin modificarea decisiva a balantei de putere in favoarea Kabulului si a Islamabadului. In ultima instanta, se urmarea crearea unei noi conjuncturi strategice, in defavoarea talibanilor capabila sa le influenteze radical optiunile tactice; pe scurt, o presiune simultana pe doua fronturi care sa determine o implozie din interior a miscarii talibane. Pentru ca departe de a fi o miscare omogena din punct de vedere ideologic, insurgenta talibana reprezinta „o confederatie dezlanata de aliante de conjunctura” (David Kilcullen) formata in proportie de 90% din luptatori tribali „part-time” si cu o agenda majoritar locala. Se estimeaza ca numai 10% dintre luptatori formeaza nucleul ideologic dur al insurgentei talibane. De aceea se mizeaza pe faptul ca schimbarea echilibrului de putere ar putea determina fragmentarea miscarii talibane si cooptarea celei mai mari parti a inamicilor de astazi. Se incearca o repetare a retetei folosite de generalul Petraeus in Irak prin elaborarea unui regim complex de stimulente care sa convinga elemente ale insurgentei sa abandoneze lupta de guerilla si sa devina parte a sistemului. Generalul Petraeus a inteles atunci, ca nu poate merge pe o logica a eliminarii totale a insurgentei. Dimpotriva, trebuiau create premisele reconcilierii, maximizand astfel potentialul de cooperare si cooptare a unei parti a insurgentei in sistem. Astazi ne aflam doar la inceputul fazei de implementare a noii strategii. Asistam la o suplimentare cu 30.000 de soldati americani in Afganistan in incercarea de a restabili controlul Kabulului asupra regiunilor pastune din sud-est. Concomitent, la presiunea Washingtonului, armata pakistaneza a declansat o ampla ofensiva pentru a elibera regiunile tribale din nord-vestul Pakistanului de sub influenta talibanilor. La 30 mai, zone cheie ale vaii Swat, precum si orasul Mingora, nucleul teritorial al insurgentei talibane, au fost recucerite de armata guvernamentala. Talibanii au ripostat prin organizarea unor atentate sinucigase in Lahore si Peshawar, provocand cateva zeci de morti si raniti.

Pentru a intelege mai bine toate aceste evenimente Ileana Racheru si Octavian Manea va propun un DOSAR (publicat in revista 22) care analizeaza in perspectiva cele mai importante provocari pe care Occidentul le intampina astazi in Pakistan si Afganistan.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: