Publicat de: ileanaracheru | 17/02/2009

Criza economica: testul regimului Putin

Maxim Marmur / AFPAnul 2009, a adus previziuni sumbre din partea economistilor pentru care criza economica a devenit laitmotivul oricaror analize. Sistemul financiar din SUA inca mai are probleme, dupa ce in 2008, mai multe banci au dat faliment iar un raport al Oficiului National de Statistica din Londra, publicat saptamana trecuta a aratat ca economia Marii Britanii a intrat in recesiune. Asa cum era de asteptat, criza nu a ocolit Rusia pentru care previziunile specialistilor sunt si mai sumbre si pentru ale carei probleme este invinuit, in primul rand, regimul politic. In 2008, Rusia era plasata pe locul trei in lume la rezervele valutare, iar planul lui Vladimir Putin de a construi un stat puternic prin valorificarea resurselor energetice parea un model de success. Gazprom, compania nationala energetica din Rusia, se transformase in simbolul puterii Rusiei „renascute“, iar liderii politici de la Kremlin apreciau in primavara lui 2008, ca acesta va deveni cea mai mare companie comerciala din lume si ca va depasi chiar Exxon Mobil. Dupa venirea lui Putin la putere, Gazprom a fost instrumentul care a asigurat rusilor un nivel relativ de bunastare iar masurile prin care companiile energetice fusesera duse sub controlul statului pareau justificate. In timpul celor doua mandate de presedinte ale lui Putin, Rusia a inregistrat cresteri record ale PIB, ajungand la un nivel de 8,1% in 2007. Toate acestea au fost posibile pe fondul cresterii pretului petrolului, care in iunie 2008 a ajuns la nivelul record de 147$ pe baril.
Cresterea economica a Rusiei nu avea sa dureze mult, iar in septembrie 2008, actiunile Gazprom au scazut cu 58%, inregistrand intr-o singura zi o depreciere record de 17, 2%, dupa ce pe fondul reducerii cererii, pretul barilului de petrol a ajuns la aproape 100$. Scaderea cererii pentru petrol si efectele crizei economice globale au fost bulgarele de zapada care a antrenat o adevarata avanlansa in economia ruseasca. Bursa de la Moscova a fost inchisa pentru mai multe saptamani, iar bancile ramase fara lichidati au cerut ajutorul statului. Rubla s-a depreciat ajungand la valorile atinse in timpul crizei financiare din 1998. In ultimele luni, statul a incercat fara succes sa ajute economia cu lichiditati in valoare de 33 miliarde de dolari, masura care avut ca efect reducerea cu 39,7 miliarde de dolari a rezervelor din strainatate ale Rusiei, din care 9,7 miliarde de dolari au fost cheltuiti doar saptamana trecuta. Banca Centrala a Rusiei a apelat la singura masura pe care o avea la dispozitie in situatia de criza-sa lase rubla sa se deprecieze. Astfel dolarul american a fost cotat la 39 de ruble iar specialistii au apreciat ca Rusia este statul cel mai grav afectat de criza economica globala. Saptamana trecuta, declaratiile oficialilor de la Moscova au confirmat aprecierile economistilor. Ministrul de Finante, Alexei Kudrin a anuntat la 30 ianuarie ca Rusia va avea crestere economica zero in 2009 si ca veniturile bugetare se vor reduce cu 40%, motivand cifrele prin scaderea pretului barilui de petrol la 40$ si prin sumele alocate pentru salvarea economiei. Igor Suvalov, prim-viceprim-ministru, a precizat ca in urmatorii 3 ani criza va continua si ca anul 2009 va fi cel mai greu, iar presedintele Bancii Centrale, Serghei Ignatiev a declarat ca institutia va interveni pentru a nu permite cursului dolarului sa creasca la mai mult de 41 de ruble.
Vocea oficiala a Moscovei a acuzat Occidentul, si in special SUA pentru dezastrul economic care a lovit Rusia. “Tot ceea ce se intampla in sfera economica si in cea financiara a inceput in SUA„ declara premierul rus in octombrie 2008.
Maria Lipman, editor sef al Pro et Contra Journal, a contrazis opinia oficiala, sustinand ca ”autocratia hranita cu petrol a lui Putin“ care a oferit populatiei bunastare in schimbul unui „pact de neparticipare“ la luarea deciziilor politice este responsabila pentru actuala situatie economica din Rusia. “Neparticiparea” a opacizat decizia politica, situatie care, potrivit lui Anders Aslund, cercetator la Peterson Institute, a permis aplicarea proiectului Putin care a “creat mastodonti, greu de manageriat, aflati in proprietatea statului …care au mentinut inertia economica si coruptia sI nu au permis diversificarea” economiei. Eficienta sistemului Putin a fost pusa sub semnul intrebarii de insusi Dmitri Medvedev, desemnat successor chiar de actualul premier, care potrivit unui diplomat occidental, a folosit criza financiara “pentru a-l criticape Putin care nu prea mai este capo di tutti capi”.

*Articolul a aparut si in editia online a revistei 22

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: